O substanță derivată din vitamina B5 ar putea deveni, în viitor, un tratament complementar pentru persoanele cu psoriazis. Cercetătorii din China au descoperit că pantetina poate reduce activitatea excesivă a unor celule ale sistemului imunitar implicate în inflamația pielii. Într-un studiu clinic preliminar, desfășurat pe 24 de pacienți, administrarea acesteia alături de tratamentul dermatologic obișnuit a fost asociată cu o ameliorare mai pronunțată a simptomelor.

Rezultatele au fost publicate pe 27 octombrie 2026 în Journal of Experimental Medicine. Cercetarea a combinat experimente pe șoareci, analize ale celulelor imunitare umane și un studiu clinic de mici dimensiuni. Dincolo de efectele pantetinei, oamenii de știință au identificat un mecanism prin care metabolismul colesterolului poate influența inflamația asociată psoriazisului.

Cum influențează pantetina inflamația pielii

Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică, mediată imun, care provoacă apariția unor plăci roșiatice, îngroșate și acoperite de scuame. Afecțiunea nu este contagioasă, iar manifestările pot varia de la forme ușoare până la leziuni extinse, uneori însoțite de durere sau mâncărime.

Cercetătorii au analizat rolul celulelor dendritice, componente ale sistemului imunitar care coordonează răspunsul organismului. În psoriazis, activarea lor excesivă contribuie la întreținerea inflamației. Echipa a descoperit că anumite enzime, numite Vanin, favorizează acumularea colesterolului în membranele acestor celule, amplificând activitatea inflamatorie.

Pantetina, o substanță înrudită metabolic cu vitamina B5, pare să limiteze acest proces. În experimentele de laborator, administrarea sa a redus acumularea colesterolului în celulele dendritice și a diminuat activarea acestora. Rezultate favorabile au fost observate și la șoarecii cu inflamație cutanată asemănătoare psoriazisului.

Ce rezultate au fost obținute la cei 24 de pacienți

Pentru a verifica dacă mecanismul ar putea avea relevanță clinică, cercetătorii au inclus 24 de persoane cu psoriazis în plăci, într-un studiu desfășurat într-un singur centru medical din China. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri, iar evoluția lor a fost urmărită timp de 12 săptămâni.

Toți pacienții au primit tratament local cu calcipotriol și betametazonă. Unul dintre grupuri a primit suplimentar pantetină administrată oral, în timp ce celălalt a continuat doar terapia dermatologică. Severitatea simptomelor a fost evaluată de doi medici dermatologi, inclusiv prin scorul PASI, utilizat pentru măsurarea extinderii și intensității leziunilor.

Pacienții care au primit pantetină au înregistrat o ameliorare mai mare a simptomelor. Diferențele au fost mai evidente în cazul persoanelor care prezentau și tulburări ale metabolismului grăsimilor din sânge, în timp ce la participanții cu valori lipidice normale beneficiul suplimentar a fost redus.

Cercetătorii nu au raportat reacții adverse asociate tratamentului experimental în perioada monitorizată. Totuși, cele 12 săptămâni de observație și numărul mic de participanți nu permit concluzii definitive privind siguranța și eficacitatea pe termen lung.

Ce înseamnă descoperirea pentru persoanele cu psoriazis

Rezultatele sugerează că reglarea metabolismului colesterolului din celulele imunitare ar putea deveni o nouă direcție terapeutică pentru psoriazis. Cercetătorii vor trebui să stabilească dacă beneficiile observate se mențin în studii clinice mai ample și dacă anumite categorii de pacienți răspund mai bine decât altele.

Pantetina este disponibilă și ca supliment alimentar, fiind utilizată inclusiv pentru efectele asupra metabolismului lipidelor. Studiul nu demonstrează însă că administrarea suplimentelor cu vitamina B5 tratează psoriazisul și nu justifică înlocuirea medicamentelor prescrise de dermatolog.

Pentru persoanele care trăiesc cu această afecțiune, descoperirea reprezintă o posibilă direcție de dezvoltare a tratamentelor complementare. Valoarea cercetării constă atât în ameliorările preliminare observate la pacienți, cât și în identificarea unei legături între metabolismul celular și mecanismele inflamației, care ar putea fi investigată și în alte boli autoimune.