Schimbările climatice ar putea deveni parte din aproape orice materie școlară, nu doar din lecțiile de geografie sau științe. În Sri Lanka și Maldive, 49 de profesori din 36 de școli au participat la un program de instruire organizat de UNESCO și partenerii săi, învățând cum să integreze educația climatică în discipline precum matematica, limbile străine, științele și studiile sociale. Profesorii au realizat deja planuri de lecție și activități practice pe care le pot folosi la clasă.
Programul s-a desfășurat în octombrie 2026, iar rezultatele au fost prezentate de UNESCO pe 5 noiembrie. Inițiativa urmărește să îi ajute pe elevi să înțeleagă schimbările climatice prin exemple din viața reală, fără să fie nevoie de introducerea unei materii complet noi.
Cum poate fi predată educația climatică la matematică sau limbi străine
În Sri Lanka, 21 de profesori din 20 de școli, reprezentând opt dintre cele nouă provincii ale țării, au participat la un atelier organizat între 13 și 15 octombrie, în Colombo. În Maldive, instruirea s-a desfășurat între 21 și 24 octombrie, în Malé, reunind 28 de profesori din 16 școli și nouă reprezentanți ai Institutului Național de Educație.
Participanții au lucrat în echipe interdisciplinare, au elaborat planuri de lecție și au testat metode de predare prin simulări. Modelul permite integrarea subiectelor climatice în discipline deja existente. De exemplu, la matematică elevii ar putea analiza date despre temperaturi și precipitații, iar la limbi străine ar putea lucra cu texte despre protejarea mediului.
Pregătirea a inclus și aspecte mai puțin abordate în educația tradițională: identificarea informațiilor false despre climă, gândirea critică, înțelegerea consecințelor sociale ale schimbărilor climatice și gestionarea emoțiilor pe care aceste subiecte le pot provoca elevilor.
Profesorii învață să transforme informațiile în soluții practice
Programul utilizează un cadru educațional dezvoltat de Universitatea Națiunilor Unite, structurat în jurul a patru întrebări: ce predăm, cum predăm, cum avem grijă de elevi și cum îi sprijinim să acționeze. Accentul cade atât pe cunoștințele științifice, cât și pe capacitatea copiilor de a identifica soluții în propriile comunități.
„Am învățat să planific lecții mai eficiente pentru educația sustenabilă, integrând exemple din lumea reală”, a declarat Visna Fernando, profesoară participantă din Sri Lanka, potrivit UNESCO.
Inițiativa răspunde unei nevoi identificate anterior de organizație. Un studiu UNESCO din 2021, realizat în 100 de țări, arăta că numai 53% dintre programele școlare naționale analizate făceau referire la schimbările climatice.
Cele două ateliere reprezintă un prim rezultat concret: profesorii au fost instruiți și au pregătit materiale educaționale. Implementarea extinsă în școli și efectele asupra elevilor urmează însă să fie evaluate.
UNESCO, Universitatea Națiunilor Unite și Korea Environment Corporation intenționează să continue colaborarea pentru dezvoltarea educației climatice. Modelul oferă o posibilă direcție și altor sisteme de învățământ: folosirea materiilor existente pentru a conecta informațiile despre mediu cu experiențele cotidiene ale copiilor.
