Femeile care au trecut prin intervenții chirurgicale pentru cancer de sân vor putea beneficia de reconstrucție mamară gratuită și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, începând din ianuarie 2027. Unitatea medicală a fost inclusă oficial în programul național de reconstrucție mamară prin endoprotezare, iar aproximativ patru-cinci paciente pe lună ar urma să beneficieze de aceste intervenții, în condițiile stabilite de sistemul public de asigurări de sănătate.

Anunțul a fost făcut marți, 27 octombrie 2026, de Casa de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud. Includerea spitalului în program a fost oficializată prin Ordinul CNAS nr. 1.649/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 882 din 21 octombrie 2026, potrivit informațiilor transmise de instituție și relatate de AGERPRES.

Pentru pacientele din județ și din împrejurimi, această schimbare înseamnă posibilitatea de a accesa mai aproape de casă o procedură medicală importantă în procesul de recuperare după tratamentul oncologic, fără să fie nevoite să se deplaseze în alte centre din țară.

Cine poate beneficia de reconstrucție mamară gratuită

Subprogramul se adresează pacientelor diagnosticate cu afecțiuni oncologice ale sânului, care au suferit intervenții chirurgicale și pentru care medicul specialist recomandă reconstrucția mamară prin endoprotezare.

Reconstrucția poate fi indicată după o mastectomie, intervenție prin care este îndepărtat întregul sân, sau în alte situații în care tratamentul oncologic a modificat semnificativ forma acestuia. Procedura urmărește refacerea conturului sânului cu ajutorul unor proteze implantabile, atunci când starea de sănătate și tratamentul pacientei permit intervenția.

Potrivit criteriilor publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, este necesară o evaluare oncologică prin care să fie avizată explicit indicația de reconstrucție, fie imediată, fie secundară, realizată după intervenția oncologică inițială.

Există și situații în care reconstrucția nu este recomandată. Printre criteriile de excludere prevăzute în documentația programului, se numără tratamentele oncologice incompatibile cu intervenția reconstructivă și afecțiunile sistemice severe care au drept contraindicată operația sau anestezia generală.

Decizia aparține echipei medicale, în urma evaluării individuale. Nu toate pacientele care au trecut printr-o operație pentru cancer de sân pot beneficia automat de această procedură.

Primele intervenții sunt prevăzute pentru ianuarie 2027

Deși Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița a fost inclus oficial pe lista unităților participante, activitatea din cadrul subprogramului nu a început încă. Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud, primele intervenții sunt prevăzute pentru luna ianuarie 2027.

Estimarea instituției este că spitalul va putea trata, în medie, patru-cinci paciente lunar, ceea ce ar însemna aproximativ 48-60 de paciente pe an, dacă ritmul anunțat se va menține.

Noua posibilitate de tratament este relevantă mai ales pentru pacientele care, până acum, trebuiau să caute servicii de reconstrucție mamară în alte județe. Deplasările, consultațiile și organizarea intervenției pot reprezenta dificultăți suplimentare pentru persoanele care au trecut deja prin tratamente oncologice.

Finanțarea se realizează prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în cadrul subprogramului național. Acesta prevede asigurarea endoprotezelor mamare necesare reconstrucției după afecțiuni oncologice, iar intervențiile se efectuează în unitățile medicale incluse în program, conform regulilor de decontare aplicabile.

Pentru informații privind programările, documentele necesare și etapele evaluării medicale la Bistrița, pacientele vor trebui să se adreseze spitalului sau casei județene de asigurări de sănătate, după operaționalizarea serviciului.

Reconstrucția mamară, parte a recuperării după cancer

Tratamentul cancerului de sân nu se încheie întotdeauna odată cu îndepărtarea tumorii sau finalizarea chimioterapiei și radioterapiei. Pentru unele paciente, recuperarea presupune și intervenții reconstructive, monitorizare pe termen lung și sprijin pentru adaptarea la schimbările fizice provocate de boală.

Reconstrucția mamară reprezintă o opțiune medicală, nu o obligație. Unele femei aleg această intervenție, în timp ce altele preferă protezele externe sau decid să nu recurgă la reconstrucție. Alegerea depinde de recomandările medicale, de posibilitățile terapeutice și de preferințele fiecărei paciente.

Extinderea accesului la procedurile reconstructive face parte dintr-o abordare mai amplă a îngrijirii oncologice. Pe 26 octombrie 2026, CNAS a prezentat informații despre serviciile decontate pentru femeile diagnosticate cu cancer de sân, de la investigațiile pentru stabilirea diagnosticului până la tratament, monitorizare și recuperare medicală.

Potrivit precizărilor instituției, pacientele pot beneficia, în condițiile prevăzute de lege, de servicii de recuperare medicală pentru o perioadă de până la 42 de zile pe an. Sunt prevăzute și dispozitive medicale decontate, precum protezele externe de sân și manșoanele compresive utilizate în anumite cazuri de limfedem.

Aceste servicii pot avea un rol semnificativ în recuperarea după tratamentul oncologic, mai ales atunci când intervențiile chirurgicale sau terapiile urmate au efecte fizice de durată.

Prin includerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița în subprogramul național, pacientele eligibile vor avea, începând din 2027, încă o opțiune de tratament reconstructiv în sistemul public de sănătate. Accesul efectiv va depinde de evaluarea medicală, de programarea intervențiilor și de capacitatea unității de a furniza serviciile anunțate.

Ce alte spitale din România oferă reconstrucție mamară prin programul național

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița se alătură unei rețele de unități medicale din România incluse în Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare. Acesta face parte din Programul național de oncologie și permite finanțarea protezelor mamare necesare reconstrucției, în condițiile stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit listei din normele tehnice aprobate prin Ordinul CNAS nr. 180/2022, cu modificările ulterioare, 22 de spitale și institute medicale sunt incluse în subprogram, după adăugarea unității din Bistrița prin Ordinul nr. 1.649/2026. Acestea sunt distribuite în București și în mai multe centre medicale importante din țară.

În București:

• Spitalul Clinic de Urgență București;
• Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”;
• Spitalul Universitar de Urgență București;
• Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Arsuri „Steaua”;
• Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”;
• Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan”;
• Spitalul Universitar de Urgență Elias;
• Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”;
• Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”;
• Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”.

În țară:

• Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;
• Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
• Spitalul Județean de Urgență Constanța;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași;
• Institutul Regional de Oncologie Iași;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
• Spitalul Clinic Județean Mureș;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița.

Lista poate fi consultată în normele oficiale publicate pe Portalul Legislativ, actualizate prin ordinul CNAS din octombrie 2026.

Includerea unui spital în program nu garantează însă disponibilitatea imediată a intervențiilor. Pacientele trebuie să solicite informații direct unității medicale privind programările, evaluarea de specialitate și posibilitatea efectuării operației. În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, începerea activității este prevăzută pentru ianuarie 2027.