Cel mai mare lac de apă dulce din lume, după volum, dă semne de revenire. Cercetătorii au descoperit o schimbare importantă după decenii de secetă

Lacul Baikal, din Siberia, cea mai mare rezervă de apă dulce de suprafață neînghețată din lume, după volum, prezintă semne de revenire hidrologică după decenii de declin.(Sursa foto: Photo by Sergey Pesterev on Unsplash)

Lacul Baikal din Siberia, care adăpostește aproximativ 20% din rezervele de apă dulce de suprafață neînghețată ale planetei, înregistrează o revenire hidrologică după decenii marcate de secetă și scăderea debitelor râurilor. Un studiu publicat în noiembrie 2026 arată că, începând din jurul anului 2017, cantitatea de apă care circulă prin sistemul hidrologic al lacului a crescut semnificativ. Tendința este însoțită de creșterea nivelului apei și de dezvoltarea vegetației din regiune.

Descoperirea aparține unei echipe internaționale de cercetători coordonate de specialiști de la Universitatea Yunnan, din China. Rezultatele au fost publicate în revista științifică Geophysical Research Letters și prezentate pe 14 noiembrie de Phys.org. Studiul nu arată că toate problemele ecologice ale lacului au dispărut, ci documentează o schimbare favorabilă în disponibilitatea apei.

Inelele copacilor au dezvăluit o istorie de 343 de ani

Pentru a înțelege evoluția lacului, cercetătorii au analizat inelele de creștere ale pinilor din regiune. Grosimea acestora păstrează informații despre condițiile climatice din anii trecuți, inclusiv despre perioadele de secetă și disponibilitatea apei.

Metoda, numită dendrocronologie, le-a permis specialiștilor să reconstituie evoluția debitelor râurilor Selenga și Angara între 1682 și 2024. Selenga este principala sursă de alimentare a lacului, în timp ce Angara reprezintă principala cale prin care apa iese din acesta.

Datele arată că secolul XX a fost marcat de episoade repetate de reducere a debitelor. În anumite perioade, scăderea a ajuns la aproximativ 90% față de nivelurile ridicate înregistrate anterior.

Situația s-a schimbat în ultimul deceniu. Potrivit studiului original, debitul reconstituit a ajuns la aproximativ 145% din media pe termen lung. Cu alte cuvinte, valoarea era cu aproximativ 45% peste medie, nu cu 145% mai mare decât aceasta.

Cercetătorii au identificat perioada 2017–2024 drept cea mai pronunțată revenire hidrologică din întreaga serie analizată.

CITEȘTE ȘI: Poluarea cu două substanțe toxice persistente a scăzut cu aproape 30%, în râurile Angliei

Schimbările din regiunea arctică ar putea explica revenirea apei

Cercetătorii au observat că îmbunătățirea disponibilității apei este asociată cu modificări ale circulației atmosferice și cu o încetinire regională a încălzirii accelerate din anumite zone arctice.

Temperaturile mai scăzute ale suprafeței mării și extinderea gheții marine în unele regiuni nordice pot influența transportul umidității către Siberia. Aceste condiții favorizează precipitațiile și alimentarea râurilor care traversează bazinul Lacului Baikal.

Autorii subliniază însă că fenomenul reflectă variabilitatea naturală a climei și nu reprezintă o dovadă că încălzirea globală s-a oprit. Nici revenirea nivelului apei nu garantează refacerea biodiversității sau dispariția problemelor de poluare.

CITEȘTE ȘI: O specie de păsări aflată la un pas de dispariție a ajuns la peste 5.600 de exemplare. Cum a fost posibilă revenirea

Lacul Baikal este inclus în patrimoniul mondial UNESCO și adăpostește numeroase specii care nu trăiesc nicăieri altundeva. Evoluția resurselor sale de apă influențează ecosistemele, agricultura și producția de energie hidroelectrică din regiune.

Specialiștii avertizează că perioadele umede pot fi urmate de noi episoade de secetă. Tocmai de aceea, descoperirea oferă informații utile pentru gestionarea apei și protejarea habitatelor, fără să elimine nevoia monitorizării pe termen lung.

Scroll to Top