Actorul britanic Peter Marinker, în vârstă de 85 de ani, a revenit pe scena unui teatru din Londra, deși a fost diagnosticat cu boala Alzheimer. Pentru a putea interpreta rolul principal din Krapp’s Last Tape, de Samuel Beckett, echipa spectacolului a introdus dispozitive care îi amintesc replicile și indicațiile scenice, dar și un program de repetiții adaptat nevoilor sale. Reprezentațiile au avut loc în septembrie 2026 și au contribuit la strângerea de fonduri pentru Alzheimer’s Society, organizație britanică dedicată persoanelor afectate de demență.
Potrivit publicației Positive News, spectacolul nu a fost conceput pentru a ascunde dificultățile provocate de boală, ci pentru a găsi soluții prin care Marinker să își poată continua activitatea artistică.
Cum a fost adaptat spectacolul pentru un actor cu Alzheimer
Peter Marinker are o carieră de peste șase decenii în teatru, film și producții radiofonice. A colaborat cu BBC și a înregistrat numeroase cărți audio, fiind cunoscut și pentru legătura sa îndelungată cu opera dramaturgului Samuel Beckett.
Primele dificultăți de memorie au devenit evidente în timp ce interpreta personajul Gandalf într-o adaptare muzicală a romanului Stăpânul Inelelor. Actorul a povestit pentru The Guardian că avea momente în care nu își mai amintea continuarea, se oprea și apoi încerca să reia spectacolul. Ulterior, rolul a fost preluat de un înlocuitor, iar investigațiile medicale au dus la diagnostic.
Pentru revenirea sa pe scenă, regizorul Dave Wybrow și echipa teatrului The Cockpit au pregătit mai multe adaptări. Au folosit ecrane de prompter, un dispozitiv audio prin care actorul putea primi indicații și un program suplimentar de repetiții.
În timpul reprezentațiilor, Marta Fossati, responsabila de scenă, urmărea textul și îi transmitea discret instrucțiunile necesare. Un critic prezent la spectacol a descris modul în care aceste intervenții îi permiteau actorului să își continue interpretarea, păstrând ritmul și expresivitatea personajului.
O piesă despre memorie, interpretată de un actor care se confruntă cu pierderea ei
Alegerea piesei nu a fost întâmplătoare. În Krapp’s Last Tape, personajul principal, ajuns la bătrânețe, ascultă înregistrări ale propriei voci din tinerețe și reflectează asupra trecutului. Marinker interpretase același rol într-o producție radiofonică din 1983, iar noul spectacol a inclus înregistrări realizate atunci.
Astfel, publicul a putut asculta vocea actorului de acum peste patru decenii, în timp ce acesta interpreta pe scenă versiunea îmbătrânită a personajului. Legătura dintre trecut și prezent a devenit o componentă centrală a montării.
„Ca actor, îmi place să împărtășesc personajele și cuvintele create de alții”, a declarat Marinker înaintea reprezentațiilor. El a explicat că, în ciuda diagnosticului, era entuziasmat să participe la noua producție.
Spectacolul a fost prezentat la The Cockpit, în Londra, între 2 și 5 septembrie. Biletele au fost oferite într-un sistem de plată flexibil, iar încasările destinate cauzei au sprijinit activitatea Alzheimer’s Society.
Revenirea lui Peter Marinker nu reprezintă un tratament pentru Alzheimer și nici o dovadă că manifestările bolii pot fi depășite prin activitate artistică. Experiența sa arată însă că adaptarea condițiilor de lucru și sprijinul unei echipe pot permite continuarea unor activități profesionale, în funcție de capacitățile și nevoile fiecărei persoane.
Pentru actorul britanic, soluția a însemnat posibilitatea de a interpreta din nou un personaj cunoscut. Pentru lumea teatrului, producția oferă un exemplu concret despre cum accesibilitatea poate fi integrată chiar în procesul de creație.






