Stuful din Delta Dunării ar putea deveni materie primă pentru construirea unor locuințe mai eficiente energetic și cu un impact mai redus asupra mediului. Cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea au realizat 12 variante experimentale de cărămizi din stuf și cânepă, folosind resurse naturale locale. Materialele sunt în etapa testelor, iar specialiștii urmăresc să obțină, în viitor, certificarea necesară utilizării lor în construcții.
Cercetarea face parte din proiectul internațional ReBORN, finanțat prin Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI), care se va încheia în mai 2027. Obiectivul este dezvoltarea unor materiale de construcție sustenabile și promovarea clădirilor cu consum redus de energie.
Cărămizile au fost realizate și în fața locuitorilor din Deltă
Cercetătorii au folosit trei tipuri de stuf din Rezervația Biosferei Delta Dunării pentru a obține variantele experimentale. Materia vegetală poate contribui la stocarea carbonului, iar specialiștii analizează posibilitatea valorificării acestei resurse insuficient utilizate în construcțiile moderne.
Echipa a organizat demonstrații practice în Sulina, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche. Locuitorii au participat la realizarea cărămizilor, iar unele mostre au rămas în comunități pentru observarea comportamentului lor în timp.
„Am pus efectiv mâna la treabă și am făcut cărămizi la fața locului, la Sulina, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche”, a declarat Matei Simionov, coordonatorul proiectului și inginer în cadrul INCDDD, pentru AGERPRES.
Potrivit cercetătorului, demonstrațiile au inclus și expunerea materialelor la flacără, fără ca acestea să se aprindă. Rezultatul este încurajator, dar comportamentul la foc trebuie confirmat prin încercări standardizate înainte ca produsul să poată fi utilizat comercial.
Certificarea europeană este următorul obiectiv
Cele 12 variante sunt încă analizate, iar primele rezultate ale testelor sunt așteptate la începutul anului 2027. Specialiștii vor trebui să stabilească dacă materialele îndeplinesc cerințele privind rezistența, siguranța și performanța necesare utilizării în clădiri.
„Nu e greu să faci o cărămidă. E greu să o duci la scară largă. Cea mai mare provocare este certificarea unui astfel produs”, a explicat Matei Simionov.
Dacă rezultatele vor fi favorabile, echipa intenționează să caute finanțare pentru construcții-pilot, dezvoltarea unei linii de producție și certificarea europeană. Până atunci, nu există date finale care să demonstreze economiile energetice obținute într-o locuință construită cu aceste materiale.
Potrivit documentației oficiale a proiectului ReBORN, cercetarea reunește parteneri din România, Croația și Germania și urmărește utilizarea resurselor locale pentru reducerea impactului climatic al construcțiilor.
Pentru comunitățile din Deltă, valorificarea stufului ar putea crea noi posibilități economice. Rezultatul concret de până acum îl reprezintă realizarea materialelor experimentale și implicarea localnicilor. Transformarea lor într-un produs certificat rămâne următoarea provocare.
