Australia și Suedia se apropie de eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Rwanda înregistrează, la rândul său, progrese importante, mai multe districte atingând deja indicatori esențiali de prevenție și îngrijire. Rezultatele arată că o boală care provoacă anual aproximativ 280.000 de decese poate fi combătută prin instrumente medicale deja disponibile: vaccinarea împotriva HPV, testarea periodică și tratarea leziunilor precanceroase.
Anunțul a fost făcut pe 17 noiembrie 2026, de Ziua mondială pentru eliminarea cancerului de col uterin. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat că 166 de țări au introdus vaccinarea HPV, dar accesul la prevenție rămâne foarte diferit între regiuni.
Ce înseamnă eliminarea cancerului de col uterin și cum poate fi realizată
Eliminarea ca problemă de sănătate publică nu înseamnă dispariția tuturor cazurilor de cancer. OMS consideră că acest obiectiv este atins atunci când numărul cazurilor noi scade la cel mult patru anual la 100.000 de femei. Australia și Suedia se apropie de acest prag, dar nu au fost încă declarate țări care au eliminat boala.
Cancerul de col uterin este provocat, în aproape toate cazurile, de o infecție persistentă cu anumite tipuri de papilomavirus uman (HPV). Virusul este foarte răspândit, iar majoritatea infecțiilor dispar spontan. Uneori, însă, infecția persistă și produce modificări ale celulelor colului uterin, care pot evolua spre cancer în decursul mai multor ani.
Vaccinarea HPV reduce riscul infectării cu tipurile virale responsabile pentru majoritatea cancerelor de col uterin. Efectele sale sunt în principal preventive: protejează împotriva unor infecții viitoare, dar nu tratează o infecție deja instalată și nici o tumoră existentă.
Screeningul are un rol complementar. Testarea HPV poate identifica prezența virusului cu risc oncogen înainte de apariția simptomelor, iar investigațiile ulterioare pot descoperi leziuni precanceroase. Tratarea acestora împiedică, în multe situații, evoluția către cancer. De aceea, screeningul rămâne necesar inclusiv pentru femeile vaccinate.
Australia, Suedia și Rwanda arată ce poate schimba prevenția organizată
Progresele celor trei țări reflectă posibilitatea de a construi programe de sănătate publică în jurul vaccinării și depistării precoce. În Rwanda, mai multe districte au atins deja indicatori importanți din strategia OMS, demonstrând că astfel de rezultate sunt posibile și în regiuni cu resurse medicale mai limitate.
Pentru 2030, organizația urmărește trei obiective: vaccinarea a 90% dintre fete până la 15 ani, testarea a 70% dintre femei până la vârstele de 35 și 45 de ani și asigurarea tratamentului pentru 90% dintre femeile diagnosticate cu leziuni precanceroase sau cancer.
Realitatea globală rămâne însă departe de aceste ținte. În 2025, numai 33% dintre fete erau vaccinate împotriva HPV. Potrivit unei analize OMS publicate tot în noiembrie 2026, trei din cinci femei cu vârste între 30 și 49 de ani nu făcuseră niciodată un test de screening pentru cancerul de col uterin.
Diferențele de acces au consecințe directe. O leziune descoperită și tratată înainte să devină malignă poate preveni apariția cancerului. În schimb, lipsa testării permite bolii să evolueze fără simptome evidente, iar diagnosticul într-un stadiu avansat face tratamentul mai dificil.
Ce înseamnă aceste progrese pentru femeile din România
România dispune deja de instrumente de prevenție finanțate prin sistemul public. Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), vaccinarea HPV este compensată integral, în limita prețului de referință, pentru fete și băieți de la 11 ani până la împlinirea vârstei de 27 de ani. Femeile de la 27 de ani până la împlinirea vârstei de 46 de ani beneficiază de compensare de 50%.
Femeile între 25 și 65 de ani pot beneficia de servicii de screening, potrivit metodologiei Ministerului Sănătății. Recoltarea se poate face la medicul de familie sau la ginecolog, iar anumite servicii preventive sunt disponibile inclusiv persoanelor neasigurate, în condițiile legii.
Pe 17 noiembrie, CNAS a publicat și un ghid dedicat prevenirii, diagnosticării și tratării cancerului de col uterin. Acesta explică traseul pacientei, investigațiile recomandate și serviciile medicale decontate.
Experiența țărilor evidențiate de OMS arată efectul combinat al celor trei măsuri. Vaccinarea reduce apariția infecțiilor care pot provoca boala, screeningul identifică modificările înainte ca acestea să devină periculoase, iar tratamentul la timp poate preveni decesele. Pentru România, provocarea este ca aceste servicii să ajungă constant la cât mai multe persoane eligibile, nu doar să existe în sistemul medical.






