Potrivit anunțului publicat de UNESCO pe 9 noiembrie 2026, Armenia a depus instrumentul de ratificare pe 28 octombrie. Convenția va intra în vigoare pentru această țară pe 28 ianuarie 2027, la trei luni de la finalizarea procedurii internaționale.
De ce o țară fără ieșire la mare protejează patrimoniul subacvatic
Armenia nu are ieșire la mare, dar deține lacuri și alte întinderi de apă care ascund urme importante ale trecutului. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Lacul Sevan, cel mai mare lac din țară și un loc cu o istorie arheologică bogată.
În luna iulie, când Parlamentul armean a adoptat legea de ratificare, ministrul Educației, Științei, Culturii și Sportului, Zhanna Andreasyan, a explicat că experții au identificat în Lacul Sevan și în alte bazine acvatice straturi culturale care necesită cercetare și protecție potrivit standardelor internaționale.
Aceste vestigii pot oferi informații despre așezările umane, obiceiurile și activitățile comunităților care au locuit în regiune. Nivelul lacurilor s-a modificat de-a lungul timpului, iar unele urme ale civilizațiilor trecute au ajuns astfel sub apă.
Ratificarea convenției le oferă autorităților armene un cadru de cooperare cu specialiști și instituții internaționale. Nu înseamnă că au fost descoperite acum noi situri arheologice, ci că protejarea acestora va beneficia de reguli comune și de posibilități suplimentare de colaborare.
Ce protejează Convenția UNESCO din 2001
Adoptată la Paris, pe 2 noiembrie 2001, Convenția privind protecția patrimoniului cultural subacvatic stabilește reguli pentru identificarea, cercetarea și conservarea urmelor activității umane care au rămas sub apă cel puțin 100 de ani.
În această categorie pot intra epavele navelor, aeronavele scufundate, obiectele arheologice, construcțiile, rămășițele unor așezări și alte vestigii cu valoare istorică sau culturală.
Un principiu fundamental al convenției este păstrarea obiectelor în locul în care au fost descoperite, atunci când această soluție oferă cele mai bune condiții de conservare. Recuperarea lor rămâne posibilă în scopuri științifice sau de protecție, dacă intervenția este justificată.
Convenția urmărește și combaterea exploatării comerciale a patrimoniului subacvatic. Vestigiile nu trebuie tratate ca simple comori care pot fi scoase la suprafață și vândute, deoarece valoarea lor istorică depinde și de contextul arheologic în care au fost găsite.
Cooperarea internațională poate ajuta la salvarea unor vestigii amenințate
Prin aderarea la convenție, Armenia intră într-un mecanism internațional de colaborare care încurajează schimbul de informații, formarea specialiștilor și utilizarea unor metode arheologice recunoscute.
Aceste instrumente pot fi utile mai ales pentru cercetările subacvatice, unde documentarea și conservarea necesită echipamente specializate și intervenții atente. O săpătură realizată necorespunzător poate distruge informații despre vechimea și utilizarea obiectelor descoperite.
Regulile internaționale oferă și un cadru pentru prevenirea traficului ilicit cu bunuri culturale recuperate din apă. Statele participante trebuie să adopte măsuri de protecție și să coopereze pentru împiedicarea exploatării neautorizate a acestui patrimoniu.
CITEȘTE ȘI:
- Elevii din Țara Hațegului au ajutat la crearea unui traseu care transpune 80 de milioane de ani de istorie. Vizitarea este gratuită
- 16 ani de muncă pentru o premieră în cultura română. Un profesor din Cluj, premiat pentru traducerea unei opere fundamentale
Pentru Armenia, următoarea etapă va fi aplicarea efectivă a prevederilor convenției, după intrarea acesteia în vigoare. Autoritățile vor putea consolida protecția patrimoniului subacvatic și cooperarea cu instituțiile internaționale, dar rezultatele concrete vor depinde de măsurile adoptate și de resursele disponibile.
Decizia aduce o veste bună pentru conservarea istoriei: urmele civilizațiilor trecute pot primi o protecție mai bună chiar și atunci când se află în locuri greu accesibile, ascunse de apele lacurilor și râurilor.
