Afacerea cu hârtie și caiete, care le aduce venituri localnicilor și ajută la protejarea animalelor

Mahesh Chandra Bora și fiica sa, Nisha Bora, fondatorii companiei Elrhino din India, care produce hârtie și articole de papetărie din fibre vegetale recuperate din bălegarul de rinocer și elefant. (Sursă foto: Instagram/elhrinopaper)

Bălegarul de rinocer poate deveni materie primă pentru caiete, felicitări și alte produse de papetărie. O demonstrează o afacere de familie din India, unde Mahesh Chandra Bora și fiica sa, Nisha Bora, transformă fibrele vegetale nedigerate de animale în hârtie realizată manual. Compania lor, Elrhino, cumpără materia primă de la locuitorii comunităților din apropierea rezervațiilor naturale, oferindu-le o sursă suplimentară de venit.

Povestea a fost readusă în atenție de Good News Network, pe 20 noiembrie 2026. Afacerea funcționează din 2014, iar ceea ce a început ca un experiment într-o bucătărie a devenit o mică întreprindere care îmbină producția artizanală cu valorificarea unor resurse locale.

Ideea a pornit de la un blender de bucătărie

Mahesh Chandra Bora, fost inginer minier, a citit despre fabricarea hârtiei din excremente de elefant în statul indian Rajasthan. S-a întrebat dacă metoda nu ar putea funcționa și în Assam, regiunea sa natală, cunoscută pentru populațiile de rinoceri indieni cu un singur corn și elefanți asiatici.

După pensionare, a început să experimenteze acasă, folosind inclusiv blenderul soției pentru a transforma fibrele vegetale în pastă de hârtie. Primele încercări au fost modeste, dar au demonstrat că materialul poate fi prelucrat.

Fiica sa, Nisha, avea 17 ani de experiență în mediul corporatist. A renunțat la carieră pentru a dezvolta proiectul alături de tatăl său, iar în 2014 cei doi au pus bazele companiei Elrhino Eco Industries.

Explicația procesului este simplă. Rinocerii și elefanții consumă cantități mari de iarbă și alte plante, dar nu digeră complet fibrele vegetale. O parte dintre acestea rămân în excremente și pot fi recuperate.

Materialul colectat este spălat și fiert, apoi fibrele sunt separate și transformate într-o pastă. Se adaugă hârtie reciclată, resturi textile din bumbac sau alte fibre vegetale. Amestecul este presat și uscat, rezultând foi de hârtie cu o textură aparte.

Din ele sunt fabricate caiete, jurnale, felicitări, pungi de hârtie, abajururi și alte obiecte decorative.

CITEȘTE ȘI: Din stuful Deltei Dunării, cercetătorii români fac cărămizi pentru case mai eficiente energetic. 12 variante sunt deja în teste

Cum poate o astfel de afacere să-i ajute pe rinoceri

În Assam, oamenii care locuiesc în apropierea rezervațiilor naturale împart uneori terenurile agricole cu rinocerii și elefanții. Animalele pot ieși din zonele protejate, distrugând culturi sau garduri și provocând pierderi fermierilor.

Elrhino cumpără bălegarul colectat de localnici, transformând prezența animalelor într-o posibilitate de câștig. Compania oferă și locuri de muncă în procesarea fibrelor și realizarea produselor artizanale.

Un reportaj Mongabay din 2018 documenta deja această relație economică. Localnicii intervievați explicau că banii obținuți din colectare îi ajutau să compenseze o parte dintre pierderile provocate de animalele care le traversau terenurile.

Inițiativa urmărește astfel să reducă tensiunile dintre oameni și fauna sălbatică. Veniturile oferite comunităților sunt documentate, dar nu există date publice suficiente pentru a stabili câți rinoceri au fost salvați direct datorită afacerii.

O idee care transformă un deșeu într-un produs util

Hârtia Elrhino folosește și fibre provenite din alte surse locale, precum tulpinile de bananier și plantele acvatice. Aceste materiale pot înlocui parțial fibrele obținute din lemn și permit reutilizarea unor resurse care altfel ar rămâne nevalorificate.

Produsele au ajuns, potrivit documentării Mongabay, inclusiv pe piețe internaționale. Producția artizanală le oferă un aspect diferit de cel al hârtiei industriale, fiecare foaie păstrând urme ale fibrelor din care a fost realizată.

CITEȘTE ȘI: Păsările marine au revenit în 27 de colonii dispărute de pe insulele Mexicului. Rezultatele a aproape 30 de ani de protejare a naturii

Afacerea familiei Bora arată cum o resursă aparent lipsită de valoare poate susține o activitate economică și poate crea noi oportunități pentru comunitățile rurale. În acest caz, protejarea animalelor nu mai este doar o responsabilitate a autorităților și organizațiilor de conservare. Oamenii care trăiesc în apropierea lor pot avea și un beneficiu economic concret din conviețuirea cu fauna sălbatică.

Scroll to Top