Cum este să mănânci fără să vezi ce ai în farfurie, să îți torni apă într-un pahar sau să te așezi la masă fără să știi cine se află lângă tine? Pentru 72 de elevi din Arad, aceste gesturi obișnuite au devenit provocări în cadrul unui experiment educațional numit „Prânz pe întuneric”. Activitatea, organizată pe 11 noiembrie 2026, și-a propus să îi ajute pe adolescenți să înțeleagă rolul simțurilor și să discute despre experiențele persoanelor cu deficiențe de vedere.
La acest proiect, au participat elevi de la Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn” și Liceul Tehnologic „Francisc Neuman”. Pentru câteva ore, aceștia au renunțat la reperele vizuale, folosindu-se doar de auz, atingere, miros și gust, pentru a se orienta și a lua masa.
O masă obișnuită s-a transformat într-o lecție de psihologie
Elevii au purtat bandane care le acopereau ochii și au fost îndrumați către mesele pregătite pentru prânz. Au încercat să identifice preparatele după gust și miros, să găsească obiectele din jur și să comunice fără să îi vadă pe ceilalți participanți.
Experiența a provocat reacții diferite. „A fost frumos, dar și neplăcut, pentru că e foarte greu să te orientezi fără vedere”, a povestit Robert, unul dintre elevii participanți, potrivit AGERPRES.
O elevă a mărturisit că i s-a părut neobișnuit să nu știe lângă cine stătea. Alți adolescenți au descoperit câtă atenție necesită gesturi simple atunci când nu se pot baza pe vedere.
Inițiativa aparține profesoarei de psihologie Pompilia Szellner. Ideea a pornit din discuțiile de la clasă, unde elevii adresaseră întrebări despre senzații, percepții, memorie și modul în care persoanele nevăzătoare își reprezintă lumea.
Dialogul cu persoanele nevăzătoare, partea esențială a experienței
Activitatea a inclus o întâlnire cu reprezentanții Asociației Nevăzătorilor din Arad. Aceștia le-au vorbit adolescenților despre propriile experiențe, despre adaptare și despre provocările întâlnite în viața de zi cu zi.
Această discuție a completat experimentul, practic. O persoană care își acoperă ochii pentru câteva ore nu trăiește aceeași experiență ca cineva care are o deficiență de vedere. Persoanele nevăzătoare dezvoltă abilități și strategii de orientare, iar dificultățile lor depind și de accesibilitatea mediului înconjurător.
Profesoara Pompilia Szellner speră că întâlnirea îi va ajuta pe elevi să comunice mai bine și să fie mai atenți la nevoile persoanelor cu dizabilități. Efectele pe termen lung nu au fost, însă, evaluate.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Forumul Democrat al Germanilor din Arad, care a oferit spațiul și a finanțat masa, beneficiind și de sprijinul Asociației „Profesori cu Suflet”.
Pentru cei 72 de adolescenți, lecția de psihologie a ieșit din manual. Au avut ocazia să pună întrebări, să asculte experiențe reale și să descopere de ce accesibilitatea și respectul contează în relația cu persoanele cu deficiențe de vedere.
